Mda, gata… 87 de ani, zic eu, e ceva! Parca n-as vrea sa ajung acolo. Sau, ma rog, nu in acest fel… In ce fel? Ce importanta mai are? Si de fapt, cine decide cum e bine? Ce e bine si ce e rau? Bine pentru cine? Rau pentru cine? In fine, in niciun caz, nu eu decid daca 87 de ani au fost multi sau putini. Cert este ca pare-se, intr-adevar, mort pe gard e greu de vazut. Mai ales atunci cand ai nepoti carora le pasa! Despre morti, normal, numai de bine!
Dumnezeu sa-l ierte! Fiindca numai el poate!